Categorie

Muzeul Mănăstirii Războieni

Publicat

Valori de artă, cultură și credință se strâng la Războieni îngemănate pe patru pereți. Nu sunt multe. Vitregia vremurilor le-a împrăștiat, fie prin alte muzee mănăstirești sau Dumnezeu mai știe pe unde. Dar cele prezente sunt îndeajuns să dea mărturie de identitatea de nezdruncinat a locului.

Valori de artă, cultură și credință se strâng la Războieni îngemănate pe patru pereți. Nu sunt multe. Vitregia vremurilor le-a împrăștiat, fie prin alte muzee mănăstirești sau Dumnezeu mai știe pe unde. Dar cele prezente sunt îndeajuns să dea mărturie de identitatea de nezdruncinat a locului.

La stăreția Mănăstirii Războieni, trapeza ni se descoperă deopotrivă și ca muzeu, adăpostind câteva tablouri cu voievodul Moldovei și câteva icoane prețioase. În dreapta frumoasei și noii picturi murale ce înfățișează Cina cea de Taină descoperim un portret necunoscut și plin de înțelepciune al lui  Ştefan cel Mare: o minunată litografie care îl înfățișează pe Marele Voievod la apusul vieții sale, ținând cu mâna dreaptă lipită de piept crucea cu Hristos răstignit, iar cu mâna stângă sprijinindu-se în sabia sa biruitoare. Sub acest chip ce reflectă multă demnitate, sunt înfăţişate două scene: Bătălia de la Codrii Cosminului şi cea de la Podu Înalt, alături de înscrisul: „Legea, Neamul şi Moşia, orişicând va fi nevoie, cu viaţa s’apărăm, cum făceau străbunii”.

De o valoare inestimabilă sunt și cele patru icoane din secolul al XIX-lea, dispuse în formă de cruce pe peretele din stânga. Ele înfățișează Sfânta Treime, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, pe Hristos, în pătimirile Sale, pe Maica Domnului și pe Sfântul Ierarh Nicolae, ultimele trei fiind pictate cu precădere în culori închise, sobre.

Citește alte articole despre: